şi de-ar fi fost şi cerul mai senin,
Şi dacă-n noapte ar fi fost şi lună
aş fi avut şi eu, poate un alt destin.
Şi dacă vântul ar fi adiat încetişor
când floarea fericirii era-mbobocită,
N-aş fi avut nicicând dureri şi dor
aş fi avut doar fericire îmflorită.
De norii-ar fi trimis o ploaie liniştită
când prea-nsetată-mi căutam iubirea,
Aş fi găsit-o şi m-aş fi simţit iubită
n-aş fi crezut nicicând dezamăgirea.
Şi dacă mama ar fi fost o norocoasă
când m-a blestemat să am al ei noroc,
Aş fi avut şi eu o viaţă mai frumoasă
Nu m-aş fi-ntrebat de ce n-am ars în foc...
Gabriela Nenciu Drăghici
24 februarie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu