Acum zboară hai, zboară şi du-i lui aceste, picături de lacrimi de dor, de aşteptări, de dorinţe  şi vise ne-mplinite!

Gând rostit 51 Caut cu emoţii

Caut cu emoţii prin toate sectoarele inimii, să găsesc ultima iubire. Cea care a rămas înrădăcinată de atunci, de cănd valsa aşa frumos flacăra iubirii, în inima îndrăgostită!

Gabriela Nenciu Drăghici

Gând rostit 50 Dacă te iubesc

Dacă te iubesc, te vreau numai pe tine, nu vreau să ai bagaje sau mâinile ocupate când vii, pentru că  de mâinile tale am nevoie să fie libere, să mă poată mângâia. Când vii să nu ai nici gentuţă pe umăr, pentru că de umărul tău am eu nevoie să-mi
 plâng dragostea pe el. Când vii 
să ai doar un buzunar la cămaşă
în care să ai  buletinul de identitate
şi biletul de drum! Când vii?

Gând rostit 49 Iubeşte curat

Iubeşte curat dacă iubeşti şi nu cere nimic în schimb. Pentru că în momentul  în care ai cerut, ai  dezamăgit, ai rănit şi... ai distrus o iubire!

Gabriela Nenciu Drăghici

Gând rostit 48 La nivelul prostului

Să nu te cobori la nivelul prostului. Compătimeşte-l şi lasă-l în prostia lui, pentru că n-o să-l schimbe nimeni!

Gând rostir 47 Să nu plângi

Să nu plângi dacă ai pierdut bani sau averi! Roagă-te la Dumnezeu să-ţi dea sănătate, să poţi să munceşti şi să mai pierzi şi altă dată. Pune cel mai mare preţ pe sănătate şi vei înţelege că nu ai pierdut nimic!     Gabriela Nenciu Drăghici

Gând rostit 46 Dacă mi-ai fi fost aproape

Dacă mi-ai fi fost aproape, cu toate treburile pe care le-aş fi avut de făcut, te-ai fi trezit aşa ca ploaia din senin, cu câte o sărutare furata printre picături. Dar... din minut, în minut!

Pentru ce iubim, omul?

Iubim omul, pentru că aşa a fost de la creerea omului şi a femeii, ca femeia să fie parte din om şi să depindă de el.

Iubim omul, pentru  că noi femeile suntem neputincioase , nu avem putere să luptăm contra răului singure, pentru că această putere o are omul.

Iubim omul, pentru că el trezeşte în noi femeile cele mai frumoase sentimente de iubire, care fără om nu am fi ştiut de existenţa acestor sentimente.

Iubim omul, pentru că numai dragostea lui ne dă posibilitatea de a cunoaşte  fericirea, de a fi mame.

Iubim omul, pentru că el este întregul nostru, fără om am fi incomplete, stinghere.

Iubim omul, pentru că el ne protejează, iubim omul pentru că şi el ne iubeşte!

Iubim omul, pentru că el ştie să ne cucerească inima.

Gabriela Drăghici 17 septembrie 2013

Of, suflet iertător şi bun

Of, suflet iertător şi bun
Ce-are viaţa de e rea cu tine?
La cine-ai ţinut te-a aruncat în drum
Ai rămas respirând  printre suspine.

Chiar de ai în tot dreptate
Te laşi bătut nu zici nimic,
Şi inima rău te doare când îţi bate
În faţa  duşmanului te-ai făcut  mic.

N-ai vrut să-ţi arăţi dreptatea
La orgoliul tău simplu-ai renunţat,
Chiar de viaţa se bate cu moartea
E Dumnezeu de sus ce te-a apreciat.

Continuă să fii  mereu tot tu
Şi dacă -n viaţă tu eşti chinuit,
Nu te-ai schimbat...n-o face nici acu"
Vei fii cândva în ceruri răsplătit.

Gabriela ND 01februarie 2013

Mi-e dor de copilăria copiilor mei

Departe de ţara mea, de copii, prieteni şi de tot ce eu iubesc, stam la o fereastră şi fumam o ţigară, gânditoare,
moment în care trece o ceată de copii ce îmi distrag atenţia…
Am rămas privind după ei, cum erau cu ghiozdanele agăţate de umeri şi mă apucă un dor nebun, ce mi-a străpuns inima,
dorul copilăriei copiilor mei, un dor ce mă vizitează când şi când, făcându-mi inima franjuri de durere. De m-ar întreba în orice moment la orice oră cineva, de cine sau de ce ţi-e ţie dor, aş da acelaşi răspuns:,, mi-e tare dor şi va rămâne pentru toată viaţa acest dor, de copilăria copiilor mei, tânjesc după acele vremuri’’.
Îmi amintesc şi zâmbesc, în tăcerea şi singurătatea mea, când mă coboram la mintea copiilor mei şi ne jucam jocuri de copii cum ar fi: de-a v-aţi ascunselea, baba oarba şi tot felul de astfel de jocuri. Parcă ieri a fost. Văd în gândirea mea profundă acel filmuleţ, îl văd pe fiul meu cel mic atunci când ne jucam de-a v-aţi ascunselea.El îşi ascundea doar capul şi apoi striga: ,, Gata!!! ’’…Era foarte comic mititelul, crezând că dacă ascunde capul, sau mai bine zis dacă el nu vedea pe nimeni, însemna că nimeni nu-l vede.
Sunt atâtea amintiri frumoase, care îmi amintesc de copilăria copiilor mei, ba unele dintre ele chiar aş dori măcar o dată în viaţă să se mai repete… Îmi amintesc cu atâta drag de zilele în care făceam la cuptor prăjituri etajate sau torturi, iar fiii mei se băteau care mai de care să cureţe castroanele de crema rămasă pe ele.
Alergând, nostalgică, prin anii copilăriei copiilor mei, revăd o secvenţă dintr-o păţanie a fiului meu cel mare, care îmi readuce aceleaşi emoţii, aceleaşi dureri de atunci, cu mai bine de cinsprezece ani în urmă, când am decis să părăsim oraşul Târgovişte şi să ne mutăm la ţară într-o zonă a Bezdeadului.
Eu, care iubeam enorm animalele, am cumpărat o vacă la care dimineaţa îi dădeam drumul pe coastă să pască iarbă. Necunoscând acea zonă, am avut încredere în fiul meu cel mare şi seara l-am trimis să caute vaca să o aducă acasă. Trecu o oră, trecu două… să mai vină fiul meu, pace. Am intrat în panică, văzând că se făcuse noapte şi nu mai apărea. Am plecat în căutarea lui, strigând în disperare, noaptea prin pădure, fără să aud o veste de la el… Am plâns o noapte întreagă căutând fără succes. Nu mai aveam putere nici să mai strig, dar nici să mai plâng…
Când dimineaţa mă pregăteam să plec din nou în căutare, aud în hol o voce care îmi zice: ,, Mami, te rog să mă ierţi, am rătăcit drumul în noapte, nu am mai văzut şi am rămas să dorm la tulpina unui copac''. Doamne, incredibil drăguţul, tot el îşi cerea scuze, când mie nu îmi trebuia o altă fericire decât să-l văd pe el!
Cea mai frumoasă şi de neuitat perioadă din viaţa unei mame, atunci când are copiii mici, când poate să-i strângă la piept, să-i sărute, să-i alinte, când copilaşii încep să rupă cuvinte stâlcindu-le… Nu există pentru o mamă o altă perioadă a vieţii, mai frumoasă şi mai fericită ca aceasta, când se poate bucura de roadele iubirii ei...

Gabriela Nenciu Drăghici

Gând rostit 4 Să nu mă chemi

Să nu mă chemi iubire, că nu ţi-am fost vreodată. Cheamă-mă prietenă şi-ţi voi fi ca de fiecare dată!

Gabriela Nenciu Drăghici

Eşti omul

Eşti omul ce o viaţă l-am visat,
Omul ce, plângând, l-am tot strigat,
Îmi readuci speranţă, te doresc,
Meriţi să fii iubit şi... te iubesc.

Pe tine, orice femeie te-ar dori,
Eşti frâna lacrimii şi a durerii,
Eşti aducător de zâmbete pe faţă,
Eşti omul ce la bine te învaţă.

Eşti rafinat şi ai multă răbdare,
Ştii alunga urma de supărare,
Eşti medic pentru inima rănită,
În preajma ta-s femeie fericită.

Eşti mâna mea cu care mă închin
La Dumnezeu, să te iubesc din plin,
Eşti omul ce-ai făcut un dulce vin
Din tot ce-a fost amar, suspin.

Gabriela ND 1 aprilie 2012
Poezii Carte 2 Şi Cerul Plânge

Gând rostit 44 Pentru voi

Pentru că sănătatea este cea mai importantă  pentru om, în gândul meu pe care îl rostesc astăzi, este, să vă binecuvânteze Dumnezeu cu : sănătate, pace sufletească şi credincioşie.

A fost el oare

A fost el oare doar un vis
în  care eu m-am răsfăţat,
al dragostei  noastre abis
să-l ating nu m-a lăsat?

A fost el omul cel descris
de inima ce-a comandat,
şi muza căreia am scris
dorul aprins necumpătat?

A fost el  oare doar  furtună
de sentimente ne-nţelese,
mă-ntreb de ce încă  răsună
gândul care tot dor ţese?

Eu ştiu că l-am iubit curat
şi singură  m-am şi minţit,
vrând să cred că si-el odat"
mi-a fost sincer, m-a iubit.

Gabriela ND

Singură în toamnă

Picuri de ploaie-n geam îmi bat
Ruginită prematur câte-o frunză,
Cade fără viaţă pe pământ însetat
Din vara trecută de-a soarelui rază.

Picuri de ploaie-mprăştiaţi de vânt
Picuri ce plutesc şi lin se risipesc,
Izbind fereastra unde eu oftând
Tot singură în toamnă mă găsesc.


Picuri de ploaie m-alină-i privesc
Şi dansul lor ce mereu mă poartă,
Cu gândul acolo mereu  gândesc
Pe unde paşii-mi umblau odată.

Picuri de ploaie ce cad melancolic
Picuraşi dragi îmi sunteţi muze,
Mi-e atât de greu  nimic nu zic
Doar că mi-e dor, dor de două buze.

Gabriela ND 2Septembrie 2012

Bucură-te

Bucură-te de cerul înstelat
Bucură-te de luna luminoasă, 
Bucură-te de ce Domnul a dat
Bucură-te dacă ai o casă.

Bucură-te de codrul înverzit
Bucură-te de aer şi miros, 
De soarele ce te-a-ncălzit
Bucură-te de tot ce e frumos.

Bucură-te de a ta sănătate
Bucură-te de-a ta frumuseţe, 
Bucură-te de tot ce se poate
Bucură-te de blândeţe.

Bucură-te de apa care-o bei
De mâncarea ce-o mănânci, 
Bucură-te de anii pe care-i ai
Bucură-te de vorbele dulci.

Bucură-te dacă eşti iubit
Bucură-te când iubeşti, 
Bucură-te şi fii fericit
Bucură-te că trăieşti.


30 martie 2012
Poezii vol 2, Şi Cerul Plânge