Mama

Eşti atât de bună mama mea
Nicio mamă nu te poate egala,
De miel e inima ce bate-n tine
Ai făcut în viaţă numai bine.
Ai ţinut la noi mereu, mereu
Stiu că te iubeşte Dumnezeu.

Nu ai vrut să-ţi ştim durerea
Lacrima şi suferinţa grea,
Ne duceai unde erau copii râzând
Iar tu intrai în cas" plângând.
Lacrima-ţi umplea bărbiţa
Plângea cu tine chiar şi odăiţa.

Eram mici, nimica nu ştiam
Noi multe lucruri îţi ceream,
Tu poate, mamă... nu aveai
Te-mprumutai de bani şi ne luai.
Şi-atunci o luminiţă scânteia
De fericire-n ochi măicuţa mea.

Atât de bună-n suflet ne erai
În ale tale braţe ne strângeai,
Şi ne cântai cu glas duios
Un cântec drag, aşa frumos.
O lacrimă pe-obraz îmi curge
Când dor şi dor de tine mă ajunge.

Martie 2003 Gabriela ND 
Poezii carte 1 Doruri Plânse