Îţi cânt o ultimă cântare
De dragoste, poem îţi scriu,
Ai fost iubirea mea cea mare,
Mi-e sufletul trist şi pustiu.
Ai fost mereu în al meu scris,
În cântecele cu suspine,
Nu ştii cât inima mi-a plâns
Când te iubea numai pe tine.
Nu m-aştepta, n-o să mai vin
Aşa cum am promis cândva,
Încerc să cred că-mi eşti străin
Chiar dacă-mi plânge inima.
Chiar dacă dor îmi va veni
De timpu-n care te-am iubit,
Cu lacrimi ştiu, voi stăpâni
Al meu sentiment rănit.
Oriunde viaţa ne-o purta,
Rămâne-o dulce amintire,
Între inima mea şi a ta,
Fărâmituri dintr-o iubire.
Gabriela ND 19 aprilie 2013
Poezii Carte 2 Şi Cerul Plânge
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu