Sunt tot eu

Sunt o frunză de vânturi bătută
Ce-o calci în picioare trecând,
Sunt o frunză ce nu e pierdută
Sunt doar o frunza, dar tot eu sunt.

Sunt raza soarelui ce te-ncălzeşte
În zorii zilei printre-adieri de vânt,
Sunt raza soarelui ce te iubeşte
Sunt doar o rază, dar tot eu sunt.

Sunt luna ce îţi luminează calea
Când tu păşeşti în noapte tăcut,
Sunt luna ce-ţi alină jalea
Sunt luna, dar tot eu sunt.

Sunt steaua de pe cer luminoasă
Ce te urmăreşte, dor în cuvânt,
Sunt steaua aceea frumoasă
Sunt doar o stea, dar tot eu sunt.

Sunt nor din care-mi picur lacrima
Sunt norul purtat de vânt,
Ce merge-n urma ta suspinând
Sunt doar un nor, dar tot eu sunt.

Sunt vântul care te atinge, trist
Când stai pe dealuri singur, frânt,
Sunt vântul cu glas de artist
Sunt vânt, dar tot eu sunt.

Sunt lacrima ce-ţi umezeşte faţa
Sunt lacrimă şi pentru tine plâng,
Când singur te trezeşti tu dimineaţa,
Sunt doar o lacrimă, dar tot eu sunt.

Sunt femeia care te-drăgeşte
Sunt femeia care te iubeşte blând,
Sunt femeia ce nu părăseşte
Sunt o femeie, dar tot eu sunt.

Sunt iubita ce te cheamă-n taină
Ce varsă lacrimi, dragoste pe pământ,
Sunt iubita ce-ţi citeşte-n palmă
Sunt o iubită, dar tot eu sunt.

Sunt norocul care îţi surâde
Sunt norocul ce-l aştepţi oftând,
Sunt noroc ce vine, te aude
Sunt noroc, dar tot eu sunt.

Sunt frunză, rază, lună, mângâiere
Sunt stea, dor, nor, vânt,
Sunt lacrimă, femeie, iubită, adiere
Noroc, noroc, ce minunat că sunt.

Gabriela ND Septembrie 20011
Carte 1 Doruri plânse