Sunt mândră că sunt româncă

Oricât de rău va fi vorbită ţărişoara mea,

Sufleţelul mi-e acolo, gândul şi inima,

Oricât de rău vor fi vorbiţi românaşii mei,

Acolo am rădăcinuţe, acolo am şi lăstărei.

Oricât ar fi iarna de grea în ţara mea,

Oricât de greu s-ar câştiga pâinea în ea,

Prin străini totu-i amar, deloc nu-i bine,

Cu lacrimi şi cu sudoare îmi cumpăr o pâine.

România a fost şi va rămâne ţara mea,

Oricât de duşmănită va fi-n lumea asta,

Pentru ea a scris şi va cânta sufletul meu,

Că-s româncă, mândră sunt şi voi fi mereu.

În lumea toată, omul munceşte şi petrece,

Românul nostru însă, pe toţi la muncă-ntrece,

Chiar de românca noastră este bârfit-afară,

Că sunt românc-o spun, cu drag din inimioară.

În lumea asta mare sunt fete frumuşele,

Românca noastră-i însă regină între ele,

În lume toţi băieţii iubesc cu foc şi dor,

Românul nostru însă este rege-al iubirilor.

 22 August 2014 Gabriela Drăghici

Carte 10 Lacrimi româneşti pe pământ străin