O dorinţă ce-o voi spune
Acum, când încă mai sunt,
Pentru cei ce vor rămâne
Să mă ducă la mormânt.
C-o pânză să mă-nvelească
Fără haine prea luxoase,
N-or mai vrea să se fălească
Ale mele moarte oase.
Să nu-şi risipească averea
Când eu nimic n-oi mai şti,
Crezând că îmi fac plăcerea,
Băgându-se în datorii.
Nu-mbrăcaţi lumea din sat
Că n-o să-mi mai fie frig,
S-ascultaţi, doar v-am rugat,
Că n-oi putea să mai strig.
Când n-oi mai avea suflare
Se va-ngriji Domnul Sfânt,
Cât am fost vie sub soare,
Am trăit cum mi-a plăcut.
Las cuvinte-n cartea mea
Şi-o lacrimă într-un cânt,
Când firul se va termina,
Vreau o mână de pământ.
Gabriela ND 8 august 2013
Poezii Carte 2 Şi Cerul Plânge
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu