Suspin singurel şi plâng

Sunt prea mic să înţeleg
Că viaţa e prea grea, 
Sunt prea mic să înţeleg
De ce mă creşte-altcineva.

Sunt prea mic să înteleg
De neajunsuri şi nevoi, 
Lacrimi pe faţă îmi trec
De ce eu cresc fără de voi.

Să nu mai pleci mama mea
Să nu mai pleci tatăl meu, 
Câţiva ani dac-aţi putea
Să mai cresc puţin şi eu.

Nu vreau bani şi nici avere
Nu vreau bogat să trăiesc, 
Vreau a voastră mângâiere
Cu voi să copilăresc.

Nu plecaţi prin ţări străine
Fără voi îmi este greu, 
Hai, luaţi-mă şi pe mine
Mama mea şi tatăl meu.

Stau pe banca de la poartă
Suspin singurel şi plâng, 
Şi mă rog să vin-odată
Ziua, la piept să vă strâng

Gabriela ND Poezii carte 2 Şi Cerul Plânge